No Comment TV

Via Le Monde aflu ca Euronews si-a creat un spatiu pe YouTube unde posteaza zilnic videoclipurile din seria "No Comment". De obicei este vorba de o secventa de 1 minut, fara comentariu audio, inregistrata undeva in lume unde a avut loc un eveniment interesant (dpdv jurnalistic/senzational desigur) in ultima zi/saptamina.

In sectiunea No Comment TV sunt publicate montaje de 3 minute, compuse din reportaje mai mult sau mai putin recent difuzate pe Euronews, pe regiuni geografice.

No Comment TV promo:

Calvin si Hobbes

De citiva ani am o banda desenata favorita: Calvin and Hobbes. In ea este vorba de Calvin, un baietel de vreo 6-7 ani, si de trigrul sau de plush Hobbes (care pentru baietel este un tigru foarte adevarat).

Iata una dintre perlele lor:

Calvin and Hobbes

Calvin: – Ma intreb unde mergem cind murim.

Hobbes: – Pittsburgh?
Calvin: –  Cind suntem buni sau cind suntem rai?

PS Lista personajelor o gaisit aici. Mai multe desene si  abonament aici: Calvin and Hobbes.

Geopolitica pentru copii

Pe blogul Textier am descoperit o mica gema:

Geopolitica pentru copii
Fi-miu (6 ani 1/2) e pasionat de geografie. Oricîte hărţi, atlase şi enciclopedii i-aş cumpăra, el trage tot la o hartă veche, a „Republicii Socialiste România”. Drept pentru care mă pomenesc că am cu el următorul dialog:
– Eu ştiu ţările vecine ale României.
– Bravo. Zi-mi-le şi mie.
– Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria şi Rusia.
– Rusia?
– Da, pe hartă scrie URSS, dar eu ştiu că asta e denumirea oficială a Rusiei.
– Mda, ai dreptate într-un fel… Dar ştii, hai să-ţi explic: harta aia e ceva mai veche. Iar Rusia era pe vremuri o mare împărăţie, aşa, un imperiu…
– Ca Imperiul Roman?
– Da, într-un fel. Iar URSS era denumirea acelui imperiu rusesc.
– Aha…

Articol complet aici.

Sa respir, sa nu respir?

Un paragraf foarte haios dintr-un articol de pe blogul lui Vivi (http://www.vivi.ro/):

Cea mai veche amintire a mea este de pe la varsta de 5 ani cand, in drum spre gradinita, mi-am dat seama ca e foarte probabil sa nu respiram decat atunci cand suntem atenti la asta. Toate incercarile mele de atunci incoace de a ma surprinde nerespirand au esuat.

Articol complet pe vivi.ro.

Poveste de seara

Tocmai am gasit o poveste pentru copii super simpatica pe un blog-ul re:Troniu:

Era odata ca niciodata un pitic mic-mic ce locuia impreuna cu parintii sai. Si intr-o vineri seara, piticul a adormit.

[link]

Din partea unui tatic advanced: pregateste repede alta poveste, asta mai merge citeva luni 😉

Printi mai mici si mai mari

  • „Toţi oamenii mari au fost mai întâi copii. (Dar puţini dintre ei îşi mai aduc aminte).” (dedicaţie)
  • „Oamenii mari nu pricep niciodată nimic şi este obositor pentru copii să le dea întruna explicaţii.” (Capitolul I)
  • „Oamenilor mari le plac numerele. Când le vorbiţi de un nou prieten, nu vă întreabă niciodată ceea ce este cu adevărat important. Nu vă întreabă niciodată: „Cum sună vocea lui? Ce jocuri îi plac? Colecţionează fluturi?” Ei vă întreabă: „Câţi ani are? Câţi fraţi are? Cât cântăreşte? Cât câştigă tatăl său?” Numai atunci ei vor crede că l-au cunoscut.” (Capitolul IV)
  • „Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguţători. Cum însă nu exista neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei sa ai un prieten îmblânzeşte-mă.”

Micul prinţ (1943) de Antoine de Saint-Exupéry (1900 – 1944)

Presoul de dimineata

De curind am inceput un nou blog, impreuna cu fratele meu. Ideea e sa punem intr-un loc comun articole pe care le-am citit si care ne-au impresionat, din presa sau de pe alte bloguri. In timp vom incerca sa compunem si articolele noastre proprii, atunci cind avem experienta directa sau cind avem o parere formata asupra subiectului in globalitate.

Site-ul se numeste „xpresso, altfel de stiri” (numele vine de la presa/press, cafeaua expresso si ardelenescul „presou de cafea”). Stirile nu sunt neaparat legate de o tara sau de un domeniu si sunt scrise in romana si engleza (deocamdata). De exemplu, primele articole sunt

Mica istorie a etniei rome

Comert electronic si produse financiare online – niste raritati pt. Romania

Who are the Szekely? (Cine sunt secuii)

Am pus in dreapta un link spre articolele cele mai recente. Daca vreti sa va abonati direct, click aici.

Blog-ul lui Sei Shonagon

Un (alt) articol din Dilema veche discuta despre proto-bloguri japoneze;)

Cartea de căpătîi (Makura ni Soshi) a doamnei de onoare Sei Shonagon anticipează cu 1.000 de ani blog-ul de astăzi. Titlul japonez, care nu aparţine autoarei, sugerează caracterul fortuit al însemnărilor sale.

Si o frumoasa definitie pentru un jurnal intim:

Japonezii numesc stilul lui Sei Shonagon zuihitsu, adică "pensula care se mişcă odată cu gîndul". Nu putem decît vedea o analogie cu facilitatea redactării de texte electronice, în care inhibiţia foii albe de hîrtie nu joacă nici un rol. Firele după care se înlănţuie notaţiile se încrucişează capricios, ca într-un hipertext cu numeroase link-uri. Clasificările ei – Borges a observat deja acest lucru cu acuitate – nu sînt nici complete, nici mutual disjuncte, adăugarea unui termen sau migrarea lui de la o categorie la alta este mereu posibilă, prin activarea conexiunilor latente.

Articol : http://www.algoritma.ro/dilema/104/AdrMIHAL.htm

Technorati Tags: , ,

Blogurile pot fi si utile!

Ahhh, blogurile! De vreun an sau doi (?) de cind tot citesc la bloguri (vezi lista mea de la bloglines) timpul meu "liber" (ce tupeu! ai timp liber!) s-a tot redus pina nu a mai ramas mare lucru din el 🙂 Citesc o gramada de bloguri, multe probabil continind doar zgomot, dar majoritatea legate de tehnologii web, rails, delphi, stiri (Romania, Franta) si cam atita.

Pina recent nu am facut nimica practic legat sau produs de bloguri, pe plan personal cel putin. Acum citeva zile ma roaga un amic sa il ajut sa introduca niste pagini sau mai bine zis parti de pagini dinamice intr-un site cit de cit static. Destul de reticent, ma decid pina la urma sa il ajut, pasionat cum sunt de web … dar inca nu aveam o solutie la problema lui. Ma gindeam sa scriu un programel sau un script javascript care sa adauge in paginile lui o parte dinamica.

Dupa o zi de servici, o idee mareata isi face loc intre cafelele ce imi poluasera ziua (era si vineri!). Ideea: am creat un blog la wordpress.com, l-am configurat intr-o ora sa fie cit de cit normal si lizibil, am pus un template simplu etc. Dupa care am ramas cu ideea ca tre' sa scriu io ceva, partea de integrare.

Dupa inca o cafea si un bug scos in le projet du jour, am auzit cum imi pica fisa. De obicei, ca un programator sau software developer ce ma aflu, m-am gindit din prima cum as crea eu insumi solutia. Dar de cind citesc atitea bloguri tehnologice, am vazut o groaza de idei care nu au reusit la implementare si o groaza de solutii free/open-source la probleme simple, punctuale. Deci, logic, eu de ce nu as cauta pe web, poate cineva se ocupa cu integrarea unui blog intr-o pagina web? Zis si facut. Rezultat: cel putin 3 solutii din primele doua pagini de rezultate de la google 🙂

Solutia e deci sa creezi un blog pe care sa pui stirile, articolele, in fine textele pe care vrei sa le integrezi in alt site. Blogurile au toate unul sau mai multe fluxuri RSS (servicii web, xml) care folosesc de obicei la abonament (folosind emailul sau un cititor de bloguri, online sau nu). Programele de genul RSSinclude sau altele creaza un script care se adauga in pagina statica, in locul unde dorim ca textele adaugate dinamic sa apara. Aceste scripturi folosesc fluxul RSS al unui blog pentru a recupera linkurile (sau chiar si continutul) articolelor recent adaugate in blog.

Iaca.

Serus tok

Serus tok

No, in final mi-am facut blog si la wordpress.com. Sa-mi fie de bine 🙂

Vroiam doar sa testez cum merge, poate o sa ramina pe post de blog personal in romana … cine stie.

Pentru moment iata lista blogurilor mele:
peace on the web, too (engleza, despre tehnologie, web etc)
DeCe (romana, ziceri de-ale copiilor)

Sper sa mearga mai bine decit incercarea de la spaces.microsoft.com (care a esuat magistral, site-ul e tzeapan si rigid ca … proprietarul sau 🙂 )

a+
(adica à plus – pe mai tirziu – in franceza :))

si serus tok
(adica salutari tuturor – din maghiara)